miercuri, 5 mai 2010

Fred (continuare)

2 martie 2010

Astazi este ziua lui soacra-mea, dar nimeni nu pare binedispus sau bucuros in vreun fel. Oricum si-a serbat-o de acum 2 zile dar motivul principal este Fred.
Astazi Fred intra din nou la consult pentru a se vedea ce este mai bine de facut cu piciorul lui. Are un picior foarte zdravan daca dupa ce a trecut o masina de paine peste el tot mai pare ca se poate face ceva. Initial doctorul a spus ca ar fi bine sa-l taie, dar R a cosiderat ca este o varianta de neacceptat. In consecinta s-a trecut la reconditionarea piciorului. Aceasta operatie nu s-a efectuat de ieri pentru ca doctorul a argumentat ca  piciorul este inflamat si exista riscul unei hemoragii foarte puternice. Sau cel putin asa am inteles eu. Cu osul piciorului rupt in doua locuri, formandu-se doua oase mai mari si unul mult prea mic pentru a se putea pastra, se pare ca Fred va avea un picior mai scurt cu 2 cm. Cele doua oase au fost imbinate cu ajutorul unei tije metalice ce urmeaza a fi scoasa peste maxim o luna.
Oricum, dupa operatie, Fred arata mult mai aceptabil, fara piciorul acela atarnand ca o carpa. Tija i-a fost montata in asa fel ca sa nu fie tentat sa se sprijine pe picior si astfel sa fie compromisa refacerea osului.
Fred a dormit toata ziua, gratie anesteziei facute si ramane de vazut cum va reactiona dupa ce dispare efectul.

3 martie

Se pare ca Fred va sta pe o perioada nedeterminata cu botnita. In incercarea de a ne explica in limbajul lui ca nu este de acord cu ceea ce i se intampla, a reusit sa-si rupa cateva din atele cu care a fost cusut. In consecinta, piciorul a inceput sa singereze puternic si a trebuit sa fie dus din nou la o recoasere. Cum si-asa trebuia sa mearga pentru antibioticul ce i se va administra zilnic timp de nu stiu cate zile, a trebuit sa stea ca un sfant in mainile lui R care i-a promis o papara foarte buna daca nu se linisteste. Cred ca tonul a fost foarte elocvent intrucat Fred nu cunoaste multe cuvinte in limba umana. Si cum  R este singurul pe care Fred il accepta de stapan, a stat cuminte sa i se coasa pe viu atele lipsa mancate de el. Acuma piciorul lui arata ca o mare perna cusuta.

Va urma

Niciun comentariu: