Bioluminiscenta

De vreo saptamana am observat un fenomen foarte ciudat in apa marii.

 Seara de seara mergem si ne balacim in apa marii. Mai mult eu, pentru ca R the Hulk sta cu Fred pe care-l luam in plimbare de convalescenta, pentru refacerea piciorului, pe malul marii. Ne plimbam asa vreo 2 km, nu mai mult. Facem apoi un mic popas si eu intru in mare pentru balaceala, ca premiu ca am fost cuminte pe toata perioada plimbarii.

Acum o saptamana, in timp ce inaintam in apa marii, nu stiu ce mi-a venit sa ma uit in jos. Apa deja imi trecea de buric si am incremenit de groaza pentru o secunda. De la burta in jos pana in varful picioarelor, luminam precum un neon verde. Cand mi-am vanturat mainile in apa, bule mai mari de marimea unei monezi de 50 de bani s-au aprins in verde neon. Parca mi se parea ca le si simt la mana. Sincer, am vrut sa strig, dar de frica am simtit ca mi se ingusta gatul si nu mai pot sa scot un sunet. Am inaintat si am descoperit ca pe masura ce fac mai multe valuri, apa se lumineaza cu mine cu tot din ce in ce mai tare. Cum nu sunt prea tare in materie de fizica, pe moment am crezut ca luminez asa de la luminile de la hoteluri, care se reflecta cumva in mare si din mare se reflecta in mine. M-am calmat putin si am inceput sa inot si am descoperit ca imi place senzatia. Parca eram intr-o mare de jeleu in filmul Avatar.
In final, cu greu m-am hotarat sa ies din apa, nu de alta dar nu vroiam sa-l enervez pe R care statea ca un martir la mal cu Fred. Fred are o foarte mare frica de apa si nu intra decat putin la mal. Ca sa nu mai spun ca nu suporta sa-l vada pe R The Hulk plecand de langa el, ceea ce demonstreaza ca nu prea are incredere in mine oricat de mult l-as iubi eu.
Foarte entuziasmata i-am povestit lui R ce minunatii se intampla in apa marii si el foarte linistit mi-a explicat ca probabil sunt alge fosforescente, ceea ce nu este nimica nou, intrucat este un fenomen des intalnit la noi, mai ales in perioade de caldura. Eh, e prima data cand vad asa ceva si mie mi s-a parut extrem de interesant.

A doua seara de-abia asteptam sa ma duc sa ma bag in apa aia ciudata si trebuie sa recunosc ca parca a fost si mai misto ca prima data.

In a treia seara am luat si baietii. Marea era un pic mai rece si mai agitata dar luminitele erau acolo, desi in numar mult mai mic. Atunci ne-a trecut prin cap sa luam cateva in mana si sa ne lamurim despre ce este vorba. Ei bine sunt meduze foarte mici care parca ar fi tipari. Cand sunt lovite incep sa lumineze si se sting in vreo 5 secunde. Cand am gasit una foarte mare, i-am dus-o lui R ca s-o vada si el si cand am miscat-o usor in palma iar s-a aprins, dar foarte slab si s-a stins repede. A cel mic a fost extrem de agitat si entuziasmat ca mi-a spuc "mami, am emotii de parca urmeaza sa cant la concurs". Oricum, pentru el a fost un efort extraordinar, pentru ca am uitat sa mentionez ca noi mergem doar pe la unu sau doua noaptea si atunci era deja ora doua jumate.

Ieri seara am facut un efort si am fost la ora noua seara , ca sa o ducem si pe Alisa, si, pe langa faptul ca erau valuri cam mari, meduzele erau foarte putine si de-abia le vedeai. Dar parca erau mult mai multe, mici ca firul de nisip, dar care nu aveau efectul fluorescent foarte pronuntat.

Partea proasta a fost ca A cel mic mi-a declarat "am un gust de gel in gura... cred ca am inghitit cateva meduze". Asta m-a facut sa stau ingrijorata o vreme nestiind daca sunt otravitoare si daca trebuie totusi sa-l cred.

Sf Maria

LA MULTI ANI MARIILOR SI MARIANILOR!

Azi a fost ziua soacrei mele si fiindca m-a cuprins luna asta febra torturilor i-am facut si ei unul. In principiu, cel mai bun tort care imi iese mie foarte bun este cel de ciocolata. Nu prea ma pricep eu la ornat si cu toate ca iese foarte bun nu este foarte aspectuos. Asa ca de cand am descoperit pasta de zahar si ce usor se lucreaza cu ea, numai asa imi ornez torturile.

Initial, pasta de zahar, poate fi comandata de pe net. Eu am comandat-o de aici http://lumeabasmelor.ro/lumeabasmelor/ si pentru inceput, cine vrea sa stie cu ce se mananca ar fi bine sa faca asa cum am facut eu.

Eu am descoperit o reteta care insa este la fel de buna si conditia este ca zaharul pudra sa fie foarte bine macinat. Altfel se simte, cand se musca din tort sau prajitura, ca e zahar netopit.

Pasta de zahar

60 ml apa

2 pliculete de gelatina

2 linguri de miere

1kg zahar pudra (ori din comert, ori rasnit foarte bine cu rasnita la care s-au adaugat 2 linguri de amidon)

zeama de la jumatate de lamaie (care este optionala doar pentru a nu iesi aluatul prea gretos de dulce)

 Gelatina se pune la inmuiat cu patru linguri de apa. Separat se fierb in baie-marie cele 60 ml de apa cu zeama de la lamaie si cu mierea la care se adauga la sfarsit gelatina. Cand toate s-au topit (dar fara sa dea in clocot) se ia de pe foc si se amesteca totul cu jumatate de kilogram de zahar pudra, pana se formeaza ca o coca. Coca este destul de lipicioasa si se pune in folie de plastic si se lasa sa se odihneasca la frigider pana a doua zi. A doua zi, coca formata se framanata cu restul de zahar pudra.

Coca astfel formata se poate pastra la frigider 6 saptamani.

Pentru a se face diverse figurine, mainile trebuie in permanenta unse cu unt si trebuie sa avem la dispozitie zahar pudra pentru modelare (cum se pune faina cand se modeleaza diverse aluaturi).

Cand o sa se calce pe picioare vreunul din familie ca sa filmeze cand ma strofoc sa ornez vreun tort poate o sa pun si filmulete pentru a se pricepe mai bine procesul. Pana una alta eu in ultima luna am stat cu ochii pe youtube pe tot ce misca in materie de filmulete care au legatura cu manevrarea, modelarea si facerea pastei de zahar.
Pasul urmator este sa fac martzipan care este mult mai usor de facut dar nu are consistenta aceea  elastica. Parerile sunt impartite bineinteles si exista doua tabere. Unii urasc martzipanul si altii il iubesc la nebunie. O sa ma decid din ce tabara fac parte cand voi manca asa ceva.

Tort de ciocolata cu nuca

Blat

10 oua

10 linguri apa (cat de pline posibil)

10 linguri cu varf zahar

10 linguri cu varf nuca rasnita

3 linguri cacao (eu prefer Cacao de Zaan)

Se pun pe foc toate, mai putin ouale, si se amesteca pana da un clocot. Cand se raceste se adauga galbenusurile si apoi albusurile batute spuma si amestecate prin rasturnare. Se da la cuptor cca 45 de minute la economic. Se poate face testul cu paiul ca sa se vada daca e gata. Eu nu-l fac, doar apas putin cu degetul in mijlocul blatului si daca e elastic inseamna ca e gata. Dupa racirea completa a aluatului se formeaza o usoara groapa. E normal.

Crema

un pachet unt 65% (daca se foloseste cel de 80% nu se topeste zaharul bine)

3 linguri zahar

3 linguri cu varf cacao (De Zaan fireste)

4 cuburi de ciocolata amaruie (eu folosesc din aia 75% de la kandia)

Se amesteca toate in baie-marie pana se inmoaie untul. Se ia de pe foc si se amesteca ocazional pana se raceste.

In rest orneaza fiecare cum vrea si pune ce esente vrea. La tortul asta merge perfect esenta de rom dar daca se pune prea multa amaraste. Eu o pun doar in crema si doar cand e rece.

Aniversari multiple

7 august

8 august

Maica-mea are o vorba inteleapta :" Draga mea, pe nimeni nu intereseaza cat ai muncit tu si cat te-ai chinuit sa faci o mancare. Rezultatul final e important!". Asa ca n-am sa ma plang ca o spalatoreasa, decat ca a fost tare cald in zilele alea. In rest... sper ca le-a placut rezultatul la doua din comorile vietii mele.  

Mika

Nu-i nici o noutate ca Mika a fost pe 24 iulie 2010 in Mamaia si a sustinut un concert de proportii, al carei sponsor a fost Orange. Serios, m-as bucura tare mult ca cei de la Orange sa fi castigat multi utilizatori pentru ca mare bucurie au facut la multa lume si la cata osteneala si-au dat chiar merita.

Bineinteles ca fiind  fan Mika si fiind si din Constanta, nu aveam cum sa ratez asa ceva.

Am plecat la concert cu inima tare stransa pentru ca nepoata-mea Alisa, pe oricine intreba daca vine la concert, parea sa nu stie cine este Mika. Eu am ramas masca pentru ca zau... stiu ca manelele ne-au invadat tara dar ... nici chiar asa, sa nu stii cine este Mika. Ei bine, cine nu stie si a fost in Constanta pe 24 iulie si n-a venit la concert.... mare GRESEALA. Sincer, nici n-as mai vrea sa merg la alte concerte pentru ca vreau sa raman cu placutul gust lasat de concertul asta pana o sa mor.

Oricum, cand am ajuns la plaja H2O am constatat ca ma inselasem amarnic cand am crezut ca o sa fie pustiu acolo (nu stiu cum mi-a putut trece asa ceva prin cap). Bineinteles ca nu mai aveai loc sa arunci un ac. Cand a inceput concertul lui Mika, pentru ca inainte a cantat o formatie australiana destul de bine pregatita,  erau cel putin 10.000 de oameni acolo. M-am indesat cat am putut cu cei doi pui ai mei si cu Alisa, dar la mai putin de 15 m de scena n-am mai putut inainta, decat daca il vroiam pe A cel mic sufocat. El a fost destul de frustrat pe parcursul concertului, pentru ca nu-l puteam ridica prea des ca sa-l vada pe Mika (are 35 kg si eu am 55 kg), dar a batut din baloane si a cantat pana n-a mai putut uitandu-se la unul din cele doua ecrane gigant care aratau ce se petrece pe scena si celor care nu erau prea aproape de cantaret.

Ei bine, Mika a fost teribil de energizant, jucaus, glumet, cu o voce live incredibila....la fel cu cea de pe cd-uri. Cu energia unui copil de 10 ani, a dansat, a cantat, a sarit,  a glumit in romaneste (sincer, la faza asta precis ii soptea in casca cineva ce sa zica, dar oricum n-a contat) si a fost adorabil, vesel si jucaus din cap si pana in picioare. Nu mi s-a mai intamplat sa vad pe cineva atat de fericit sa fie pe scena si totuna cu publicul, care l-a acceptat fara rezerve si cu mare bucurie. Iar noi publicul, am tipat, am dansat, am cantat cuvant cu cuvant dupa el si am batut din palme si din picioare ca niste copii ce deveniseram. Si partea grozava a fost ca totul a fost frumos de la inceput si pana la sfarsit, fara nici un incident de nici un fel. Iar la sfarsit nu puteau lipsi bineinteles artificiile. Bravo organizatorilor!

Totul a inceput cu Relax Take it Easy

Si s-a tinut tot asa...

Camera mea din pacate codeaza foarte ciudat fimarile, ca 1gb de memorie inregistreza doar 14 minute asa ca am facut mai mult poze pe care mai bine de jumatate a trebuit sa le sterg pentru ca erau cam cetoase, eu trebuind sa tin mainile mai mult in sus ca sa pot filma sau poza ceva.

A fost o zi foarte fericita pentru mine... cu toate cele doua ore pe care le-am facut apoi pana acasa (pe care in mod normal le-as fi facut in maxim 15 minute). Traficul a fost bineinteles dat peste cap la maxim.