joi, 17 iunie 2010

Cearta

El stand la calculator ii spune ei:
- Ai treaba la calculator?... ca ma dau la o parte.
- As avea putina treaba, doar 10 minute.
Se da el la o parte si se tranteste pe pat si ea se aseaza pe scaun. Cand da sa aprinda veioza, care de obicei este langa monitor, calare pe boxa, vede ca nu este.
- Unde este veioza, intreaba ea, stiind de fapt raspunsul.
Veioza nu era una obisnuita. Era o veioza cu doua abajururi, al doilea fiind transparent. Intre cele doua abajururi erau cam vreo 20 de flori care se schimbau in functie de anotimp.
Se ridica de pe scaun si se apleaca se examineze spatele biroului. Bineinteles veioza era acolo si toate florile erau imprastiate printre firele existente care intrau in calculator. Intr-o fractiune de secunda i se ridica tensiunea la creieri.
-Tu ai trantit-o acolo? intreaba ea
- ... ?
-Recunoste ca ai trantit-o si ti-a fost lene s-o scoti de acolo cand ai vazut toate florile alea imprastiate?
-Nu e adevarat, se enerva el... "Scorpie ce esti" gandi el mai departe.
-De parca te-as crede, rabufni ea. Erai la calculator si cand ai dat drumul la boxe ai trantit-o, nu mai nega. Pentru ce n-ai ridicat-o?  Ca sa stau eu acuma sa ma chinui s-o scot... Ca uite nu ajung... Trebuie sa ma urc pe imprimanta ca sa ajung acolo...
-N-ai decat sa ma rogi si vin sa te ajut, facu el.
-Poftim, facu ea indignata...Daca vrei sa ma ajuti, ma ajuti fara sa te rog.
-Daca ma rogi vin sa te ajut, se incapatana el.
Ea incepu dezmembrarea imprimantei, ca nu era cazul sa se razbune pe bietul aparat, desi ii venea sa faca tot biroul arsice. Bineinteles ca facu asta cu foarte mult tam tam si galagie ca sa scoata in evidenta greutatea operatiei.
-Faci atata taraboi doar ca sa nu ma rogi? facu el dispretuitor.
-Daca vrei cu adevarat sa ma ajuti, ma ajuti ca vrei, nu ca te rog eu... "mama ta de tantalau daramator de veioze, las ca-mi ceri tu telecomanda", continua ea in gand.
Telecomanda era pe masa biroului si-l vazu pe el cautand-o din priviri. Privirile lor se duelara vreo cateva secunde, fiecare fara sa mai zica nimica de data asta. El tacu si ea isi imagina:
 "-Draga, te rog sa-mi dai si mie telecomanda!
-Vino si ia-ti-o singur!
 -Dar eu te-am rugat!.
-Poti sa-ti bagi rugamintea unde nu vede soarele".  Si in timp ce o invada mental placuta conversatie, in care se simti chiar razbunata,  se lasa ca un balansoar ca sa alunece in spatele biroului , de unde pescui cu chiu cu vai florile si veioza. Dupe ce puse toate in ordine, iesi cu nasul pe sus din camera.

Morala data de un lup nemoralist care o fi...

14 comentarii:

Angela spunea...

Lasă fată... bine că nu s-a spart :)
P.S. Bărbaţii e porci, se ştie :D

gigi spunea...

:)) toate generalizarile sunt false, inclusiv aceasta....dar sunt de acord cu tine

Mariean Viorel spunea...

Suntem doar oameni diferiti cu probleme diferite
De la Cosmote citire

Anca spunea...

angela, bine ai pus tu punctul pe I. nu s-a spart si asta e cea mai buna veste ;)

florin, mai tu imi esti simpatic pe zi ce trece mai tare :))

viorel sau COSMOTE-ului, ca nu mai stiu, nu stiu daca din fericire sau din nefericire suntem noi oamenii atat de diferiti. daca ar fi sa ma iau dupa reclama la nu stiu ce mobila pe care o vad zilnic pe un panou publicitar, acolo spune ca din fericire suntem diferiti.

Mariean Viorel spunea...

Bravo gigi , am sa scriu despre tine !
Da , da, din fericire .

georgiana spunea...

Concluzia este ca in viata tre' sa te inveti sa te descurci singur... si sa nu'ti faci iluzii, pentru ca mai apoi sa n'ai deziluzii... :)

gigi spunea...

Asta cu reclama la mobila e ca sloganul lui Basescu, inainte era : "Sa traiti bine" , acum e "Bine ca traiti"

fata din vis spunea...

hmmm... daca el si ea sunt sot si sotie as zice ca au o viata foarte plictisitoare, incat se consuma cu maruntisuri din astea. Sau poate ca au nevoie amandoi sa se maturizeze.

minoki spunea...

Fata draga, te inteleg . Tot bat campii aici pe blog de ceva vreme cu iubtiul meu, si iar repet, este un dulce, dar de multe ori suntem in situatii asemanatoare cu a ta. Si inca nu reusesc sa inteleg de ce fac ei (masculii nostri drgai)chestii de genul asta? Poate ne ajuta vreun barbat in a ne explica? Eu una tot incec sa-i spun ca nu sunt adepta genul de iubire cu nabadai. Dar,cosntat ca vorbesc singura la acest capitol.

Anca spunea...

georgi, aici ai mare dreptate :)

gigi, ideea este ca fiecare dupa ce isi vede sacii in caruta incepe sa scoata coltii :))

gabriela, varianta a doua mai mult ca sigur. dar cum distractia dureaza asa de 20 de ani, nu cred ca mai e posibila, mai ales daca nu se vrea.

minoki, ai dreptate. nici eu nu prea ii inteleg. de dragoste cu nabadai nici eu nu am fost adepta dar daca de asta am parte , pai probabil ca trebuie sa ma resemnez la un moment dat. sau sa la eu cam prea mult de la mine, ceea ce mi se cam pare de neconceput momentan. probabil ca trebuie sa fiu obosita rau...

Mariean Viorel spunea...

Cred ca asta e natura lucrurilor. Noi ne maturizam mai greu , cam pe la 70-80 de ani . Avem ipresia ca avem dreptate, ca ni se cuvine, ca tot ce facem este rezultatul unei gandiri superioare si elaborate . Dar ar trebui sa fiti atente si voi la un lucru : orice poate suporta un om numai un lung sir de zile bune nu . Posibil sa reactionam prost in fata unui continuum oricat de bun ar fi. E prea vasta tema si sunt sigur ca gresesc asa ca ma retrag . Va urez reparare grabnica.

Anca spunea...

viorel, eu am din astea de 3-4 ori pe zi (in realitate mult mai multe). nimica nou si nimica de reparat. oricum voi barbatii aveti mereu dreptate si astia din leu si mai abitir ;))

Mariean Viorel spunea...

Ai dreptate , draga mea !

Anca spunea...

viorel, eram sigura ca-mi dai dreptate :))