Se afișează postările cu eticheta jurnalul curcanilor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta jurnalul curcanilor. Afișați toate postările

vineri, 2 iulie 2010

Whizbang

Whizbang-ul este un deplumator de pui. Pana acum 5 zile nu stiam nici unul din aceste doua cuvinte. Dar cum prietenul meu Viorel s-a declarat oripilat de videoclip m-am hotarat sa pun un anunt mare inainte de a-l viziona cineva. Mai ales ca totusi si eu am fost avertizata de sotul meu, ca imaginile pot fi socante. Probabil ca acuma are o cu totul alta parere despre mine.
Deci... DACA ESTI O PERSOANA IMPRESIONABILA CARE SE INGROZESTE USOR SI MAI ESTI SI SLABA DE INIMA, ACEST VIDEOCLIP NU ESTE PENTRU TINE.
Dar acest videoclip ar putea fi pentru persoane care mananca pui, deoarece mai rau decat sa mananci un pui nu poate fi urmarirea acestui videoclip. Sincer mie nu mi s-a parut asa de oripilant. Mai oripilant mi s-ar parea sa jumulesti un pui manual, asta daca tot este sa ma oripileze ceva. Oricum, acuma sunt ferm convinsa ca puii de la magazin pe care toata lumea ii cumpara, asa sunt curatati.
Deci, cui doreste, vizionare placuta.


Personal am vizionat pe YOUTUBE zeci de astfel de filmulete, deoarece am 100 de pui care probabil vor trebui taiati la un moment dat si vreau sa-mi fac viata, sau a mamei mele, mai usoara. Si dupa ce vizionezi atatea Whizbang-uri, te intaresti serios, ca si cum te-ai duce in armata, presupun. Asa ca daca vrea cineva sa stie cum se face HOMEMADE asa ceva, videoclipul urmator despre asta este.

sâmbătă, 8 mai 2010

Pui tampit

Acum 2 saptamani cand m-am captusit cu cei 10 curcanei, am luat la tara si 102 pui de gaina de o zi. Unul din cei 102 era cam olog, asa ca l-am luat acasa, impreuna cu 5 frati de-ai lui, ca sa-i tin in cazare 3 zile. Puiul cel olog, dupa ce a dormitat o zi intreaga la caldura becului special, si-a revenit ca prin farmec si, trei zile mai tarziu, cand l-am dus inapoi la tara nu mai avea nimica.
Acum o saptamana, am mai gasit un alt pui care a ologit intre timp, nu stiu din ce motiv. Motivele ar fi ca ori ale salmonela si trebuie tinut pe antibiotic pana se face bine, ori a ologit din lipsa de calciu. Ambele motive imi provoaca uimire pentru ca este singurul din 100 de pui care se pare ca are o problema. Bineinteles ca am luat in calcul si faptul ca a fost calcat in picoare de fratii lui si deci are nevoie de odihna de recuperare.
Cum am fost foarte satisfacuta de primul succes cu puiul de o zi care si-a revenit dupa o zi de odihna, m-am gandit eu ca as avea succes si cu acesta. Bineinteles ca daca ar fi fost un pui apatic nu mi-as fi batut capul. Dar acesta avea o vointa si o pofta de mancare teribila. Si m-am gandit eu ca un pui mic n-are cu ce sa ne deranjeze prea tare. Deci l-am adus acasa duminica seara si astazi este sambata. Puiul nici vorba sa-si fi revenit. Este mai olog si mai mancacios ca niciodata. Pentru mine este un mister boala ce o are pentru ca i-am facut cateva teste. Asta din cauza ca m-am stresat destul de tare sa vad ca in 6 zile e chiar mai olog probabil din cauza ca intre timp a mai crescut. Nu stiu cum creste, parca din apa. Ideea este ca el, fiind din ce in ce mai greu, mi-e teama ca-si va rupe piciorul sanatos. Fiindca el sta pe un picior sanatos, care se vede ca-l sustine cu destula greutate, si pe celalat il tine in aer, refuzand cu incapatanare sa-l puna pe pamant. Adica sta cu el in aer, si cand se deplaseaza tropaie temeinic pe piciorul sanatos ajutandu-se de aripa opusa. Mi-e cam groaza de fiecare data cand ma uit la el cum merge.
Deci, mai intai i-am luat copanele la verificat, pe firul apei, sa vad daca totusi nu e rupt ceva. Exclusa toata treaba! Inclusiv imbinarea piciorului cu spatele nu are nimic. Atunci i-am lipit ghearele de parchet cu scoch, ghearele fiind egal departate una de alta. Curioasa treaba, a stat foarte bine pe amandoua picioarele. Asta pentru vreun minut ca dupa aia a luat pozitia paralelogram. Adica s-a inmuiat si s-a asezat iar pe piciorul sanatos. De fiecare data cand ma chinuiam sa-l indrept, statea asa vreo 30 de secunde si apoi iar lua pozitia paralelogram. I-am pus mancare si apa in directia piciorului bolnav ca sa vad ca se inclina si pe acela. cu multa greutate s-a aplecat sa manance asa, dupa care a inceput sa protesteze piuind puternic si dand furios din aripi. OK, mi-am dat seama ca nu-i mai place si l-am dezlipit de scoch.
Apoi l-am apucat de gheare si l-am lasat sa atarne cu capul in jos. Asta i-a placut la nebunie fiindca a tacut instantaneu. Si am inceput sa-i fac teste. L-am tinut intai de piciorul sanatos. Piciorul a actionat bine si muschiul ii functiona perfect. Bineinteles ca la fel de bine a actionat si la piciorul bolnav. In final i-am facut gimnastica la amandoua picioarele. Amandoua au actionat la fel.
In concluzie, m-am gandit ca dupa atata gimnastica, cand il voi repune pe picoare, probabil va merge foarte bine pe amnadoua picioarele. Dar m-am inselat! A mers in continuare tropaind pe piciorul sanatos si pe cel bolnav il tine in aer. Probabil ii lipseste vreo doaga, totusi. Nu stiu ce sa-i mai fac (momentan sunt la capatul rabdarii) pentru ca atunci cand trebuie sa mearga sa manance piuie ingrozitor de sfisietor pana ajunge la canitele cu apa si mancare. Imi aduc aminte cand G cel mare si A cel mic erau bebelusi si urlau noaptea, numai ei stiau de ce. Nici atunci nu eram asa de deprimata.

duminică, 2 mai 2010

A zecea zi

Am sarit ziua a noua pentru ca nu mai era nimica nou de mentionat. Curcaneii o duceau foarte bine si au crescut pe zi ce trece mai mult.
Azi a fost ziua Z pentru mine. Astazi i-am dus la tara, la locul unde vor creste mari... iam, iam. Acolo mai au alti 102 frati de suferinta, pui de gaina. Care din motive de oprit curent 8 ore pe zi ca pe vremea lui ceasca, au ajuns 96.
Tin sa mantionez ca pot exista pierderi daca (cel putin) in prima saptamana de viata nu au lumina si caldura aprox 30 grade celsius.
Dar... "this is life". Am fost foarte fericiti sa descoperim cat de mult au crescut puii broiler in 10 zile, chiar si in nonconditiile care trebuiau respectate. Aratau mai mari decat puii de o luna, pe care mama mea i-a scos de la clocitoare, si care sunt de rasa pura maidaneza.
 Iar puiul schiop pe care l-am vindecat in prima zi, am constatat ca era bine sanatos si foarte vioi. Are niste semne caracteristice pe care nu le are nici unul din fratii sai. Trei puncte mici negre dispuse in linie pe varful capului. Stiu ca in timp se vor atenua si nu-l vom mai deosebi de ceilalti, dar am fost foarte fericita ca nu a fost unul din puii care au murit.
In final, curcaneii au zburat fericiti in mult mai mult spatiu decat cel faurit de noi in cutia de carton...
G cel mare mediteaza "Mmmmmm, am sa ma joc la calculator cand ajung acasa..."
A cel mic mediteaza "Mmmmmm, am sa ma joc la calculator cand ajung acasa..."

Mentionez ca in cursul saptamanii calculatorul este interzis minorilor...
Iar eu meditez la cat de buna e cafelutza in bataia  vantului...

vineri, 30 aprilie 2010

A opta zi

Astazi i-am cantarit. Asa am aflat ca am trei curcanite si 7 curcanei. Cea mai mica are 135gr si cel mai mare are 187gr. Criteriul ar fi ca ele au la o spatamana pana in 150gr, iar ei pana in 180gr.
Numaratoarea inversa a inceput. Deja i-am tinut prea mult mi se pare. Toti au invatat sa zboare si probabil ca le voi taia aripile inainte sa-i duc la tara. Toata constructia incropita de noi este acoperita cu un capac cu aerisire, ca sa nu se sufoce, dar nici sa nu-mi plece la plimbare prin casa. Nu stiu cum se face ca aseara incapeau printre elementii caloriferului (cam greu e adevarat) si azi (slava domnului) nu mai au loc pe acolo. De fapt toata cutia pare mai mica la cat de mari au crescut intr-o saptamana.
Azi au mancat de patru ori mai mult decat ieri, asa ca probabil ca nu am de ce sa-mi fac grija de ce spun gurile rele, ca la curcani trebuie sa le bagi mancarea pe gat fiindca nu vor sa manance. Le-am dat niste patrunjel astazi, de variatie si pur si simplu s-au batut pe el si au facut o intreaga furtuna in cutia aia in timp ce se fugareau unii pe altii ca sa-si fure frunzele din cioc.
Adevarul este ca m-am cam atasat de ei. Scot niste sunete asa de dragute...

joi, 29 aprilie 2010

A saptea zi


Nimica nou cu exceptia ca acuma curcaneii vin la mangaiat de parca ar fi pisici. Sper sa nu se transforme...






P.S. Se pare ca m-am inselat. Cutia in care tin curcaneii se afla langa calorifer. Tocmai au invatat sa intre pe langa elementii caloriferului si sa evadeze pe acolo... Cred ca acuma ma pedepsesc pentru ca i-am facut prosti...

miercuri, 28 aprilie 2010

A sasea zi

Noaptea trecuta pe la 2 imi cam picau ochii in gura de somn. De obicei nu prea ma culc asa de devreme, dar nu stiu ce aveam. Cand m-am hotarat sa ma culc, am realizat ca am un curcan reclamagiu. Piuia nene de ziceai ca-l taie cineva! Ma duc la ei sa vad ce se intampla. Ca prin farmec se face liniste si cand i-am verificat erau pusi pe somn. Stau eu vreo doua minute si ne holbam unii la altii, dupa care plec. Peste nici 5 minute iar incepe piuiala. Iar ma duc, de data asta maresc pasul ca sa-l prind pe impricinat. Nici vorba sa reusesc, si iar ne uitam unii la altii, 5 minute de data asta. Ei, mama voastra, ca doar nu vreti sa ma culc langa voi aici! Plec iar, de data asta hotarata sa nu ma mai intorc. Piuitul iar incepe si imi pun perna pe cap. N-are decat...
Azi dimineata m-am dus cam cu grija la ei. Erau bine mersi, voiosi foc. Si ca sa-mi faca o surpriza, patru dintre ei s-au fortat in zidul de carton si au reusit sa evadeze. M-am trezit cu ei in mijlocul sufrageriei, mandri de ei nevoie mare!
Duminica... unde esti?
P.S. Am descoperit reclamagiul in seara asta. Toti dormeau si numai el piuia cat il tinea gura, in pozitie sezand. L-am luat in brate si a tacut ca prin farmec. Nu stiu daca are vreo legatura cu reclamagiul dar, 10 minute mai tarziu, pe cand imi admiram productia avicola, am descoperit ca unul din ei avea o pana smulsa si avea o ditamai pata mare de sange pe aripa.... Asadar incep bataile pentru cine-i seful!

marți, 27 aprilie 2010

A cincea zi

Mda, concluzia finala ar trebui sa fie ca cei 10 curcani ai mei sunt reincarnarea personajelor din filmul "The Men Who Stare at Goats". Dar ma bucur ca le-a revenit apetitul si observ cu multa placere ca au si crescut. Asta facand comparatie la cat erau de mici cand i-am adus in prima zi. Dar... mai sunt 5 zile, interminabile as putea spune...

luni, 26 aprilie 2010

A patra zi

Astazi, cei 10 curcanei (sau curcanite sau si una si alta) au fost cam tristi. Initial am crezut ca sufera de dor de pui de gaina.
El Fugitivo a aratat ca este foarte consecvent si nu a incetat repetatele sale incercari de evadare. Daca la inceput ma ridicam la orice zgonot auzeam din directia lor, mai tarziu nu ma mai oboseam. Stiam ca El Fugitivo se da cu capul de "zidul" de carton in speranta ca probabil se va transforma in omul invizibil si-l va trece. Odata chiar i-a reusit manevra pentru ca a largit "zidul" de carton de cutia in care sunt ei cazati si l-am gasit plimbandu-se chiar la picioarele mele. Dar am intarit sistemul de siguranta si acum se aud constant "bubuiturile" loviturilor lui cu capul.
Motivul tristetii curcanilor l-am gasit in cele din urma cand mi-am pregatit o salata si m-am gandit ca nu e frumos sa mananc de una singura si ei sa se uite gales la mine. S-au repezit diperati sa manance putinul dat de mine de parca erau nemancati de cand se stiau. In consecinta le-am amestecat in mancarea lor obisnuita putina salata ca sa ii fac sa manace. Batalia de la Waterloo as putea numi momentul....

duminică, 25 aprilie 2010

A treia zi

In aceasta a treia zi de cand am musafirii avicoli, deja simt ca nu mai rezist. De dimineata unul din curcanei a vrut sa arate el ce mare si tare este si a sarit din cutie incepand sa se plimbe prin toata sufrageria mea. Cum azi e zi de mers la tara, l-am pus la loc si am pus deasupra si capacul de carton. Deorarece puii de gaina sunt foarte bine mersi, inclusiv sontorogul, ne-am hotarat noi ca cei 10 curcanei au absolvit cu brio examenul de invarare a manca si bea de unii singuri. Asa ca cei cinci puisori au luat drumul nostru pentru a se intalni cu cei 97 de frati de suferinta ai lor. Curcaneii au ramas deci singuri, pe cont propriu, asta nu inainte de a le asigura mancare si apa ca sa nu ne duca lipsa prea tare. Am avut o inspiratie de moment totusi ca sa inchid usile camerei in care stateau cazati. 6 ore mai tarziu cand ne-am intors de la tara, am deschis cu destul de multa teama usa sufrageriei. Bineinteles ca doi curcanei se plimbau nestingheriti in jurul cutiei unde ceilalti 8 stateau frustrati ca nu pot evada si ei. Dupa ce i-am aruncat suparata pe cei doi evadati, R the hulk a incropit repede un gard mai inalt pentru evitarea oricarei evadari ulterioare. El Fugitivo bineinteles ca nu s-a lasat si a mai incercat sa sara de vreo cateva ori, dandu-se cu capul de noul gard. Concluzia ar fi: curcanii invata foarte greu cate ceva si sunt mai incapatanati decat catarii.

sâmbătă, 24 aprilie 2010

A doua zi

Azi a fost o zi mult mai buna din punct de vedere curcanesc si nu numai. N-am mentionat in Prima Zi ca am de fapt si 5 pui de gaina. Cum eram destul de ingrijorata ca Ella va avea o parere destul de... hm ... contradictorie cu parerea mea, am evitat mentionarea sus-numitilor pui de gaina tip Broiler.
 Asa... unul din cei cinci pui de gaina avea o mica problema. Statea in pozitia spagat si am fost asigurata ca nu va mai apuca prea multe zile. In consecinta, cam din aceasta cauza m-am hotarat sa-l gazduiesc si pe el, dar pentru ca sa nu stea chiar singur, am mai luat alti patru pui sanatosi ca sa-i tina companie. Acuma sunt foarte fericita ca i s-au indreptat picioarele si, daca n-ar fi avut o mica pata neagra pe spate, nici nu l-as mai deosebi de ceilalti. Nu stiu care a fost fenomenul de si-a revenit, dar oricum nu mai conteaza.
Curcanii au dovedit pana la urma ca le-a venit mintea la cap si au inceput sa manance. Bineinteles ca la inceput le-am aplicat metode de convingere. Adica apucam un curcan cu mana stanga si, cum sunt si foarte priceputa, tot cu mana stanga ii tineam ciocul deschis. Iar cu mana dreapta ii indesam cu multa convingere mancarea pe gat. Cand trebuie sa faci cuiva un bine, parerea mea este ca trebuie sa-l fortezi sa priceapa asta. Mai tarziu am descoperit alta metoda de convingere: ou fiert dat pe razatoare si amestecat cu mancarea. Am ajuns astfel la concluzia ca nu mananca pentru ca de fapt nu le place mancarea. Oua in schimb ar fi mancat cate unul pentru fiecare daca eram destul de nebuna ca sa le dau.
Cum in prima zi curcanii pareau dispusi sa manance orice in afara de mancare, asta implicand colegii lor pui, m-am hotarat sa-i separ. Asa ca noaptea trecuta curcanii nu au stat impreuna cu puii. Dar cum astazi, dupa ce au realizat ce trebuie sa manance de fapt, curcanii si-au petrecut ziua impreuna cu puii de gaina. Au invatat foarte multe de la acestia, dovedind ca de fapt chiar daca nu stiu ei nimica sunt dispusi sa invete lucruri noi. Asa ca n-am mai fost nevoita sa le dau apa cu siringa pentru ca au priceput in final ca pot bea si singuri.

vineri, 23 aprilie 2010

Prima zi

De astazi gazduiesc la mine acasa 10 curcani. Sunt foarte mici, pufosi si dragalasi, asta din cauza ca au doar o zi. Sau doua probabil... Fiind 10 curcani m-am hotarat sa-i gazduiesc 10 zile ca sa fie cu noroc. A fost un impuls de moment al lui R the hulk asa ca, dupa cum bine am mentionat si alta data ca la mine in casa canta cocosul, m-am resemnat. In 8+14 ani de cand ne cunoastem, am invatat un lucru foarte intelept: Fato, nu te lupta cu morile de vant! Deocamdata nu-mi pare rau pentru ca momentan ne jucam cu ei de parca ar fi jucarii. Dar... am ajuns la o concluzie : curcanii sunt de un milion de ori mai prosti decat puii de gaina. Puii de gaina manaca si beau apa fara sa trebuiasca sa le predai lectii speciale. La puii de curcan situatia este cu totul alta. Astia nu inteleg frate ca trebuie sa mananci ca sa supravietuiesti, neam!