Cafea (partea intai)

Pana acum 4 ani aveam un ritual de la care nu ma abateam in ruptul capului, desi urasc chestiile repetitive. Dimineata il duceam pe G cel mare la scoala dupa care la intoarcere poposeam la maica-mea unde beam cafeaua cu ea timp de o ora jumate. Invariabil cand plecam de acolo ma lua durerea de cap de rau ce-mi parea ca plec. Asta pentru ca R the Hulk nu bea cafea si nu reuseam sa-l conving sa renunte la acest prost obicei.

Acum 4 ani maica-mea a decis ca simte chemarea satului si s-a mutat la tara la 70 km distanta de mine, motiv pentru care eu am ramas sa nu mai beau cafea dimineata si de fapt intreaga zi, daca nu am cu cine. Urasc sa beau cafeaua singura si in consecinta erau zile in care nu beam cafea deloc. Ocazional cand mi se oferea ocazia de a bea cafea, nu refuzam nici o oportunitate, existand zile in care beam si patru cafele, fiind in imposibilitatea de a refuza orice invitatie primita. Cand ma asezam la coada la declaratii sau state de plata, imi luam intotdeauna o cafea, daca exista vreun automat, si zau ca devenea coada mult mai suportabia, pentru ca de fapt nu o beam singura.

Cand i se facea mila de mine Alisei, nepoata mea, venea la mine sa bem cafea. Am descoperit astfel ca ultimile guri de cafea sunt cele mai delicioase si s-a transformat bautul cafelei intr-un adevarat concurs de "cine are mai multa cafea pe fundul cestii si reuseste s-o tina acolo cat mai mult timp" fara sa se repeada hulpav asupra ei. Adica invinsa se uita invidioasa la invingatoare cum isi savureaza linistita ultima gura de cafea. Mai putin noi doua, toata lumea considera jocul asta teribil de prostesc. Dar nu e...

(Poza e facuta de cealalta nepoata a mea Gigea, care a spus ca ea nu rezista psihic la asa joc si in consecinta nu-l va juca... punct)

Leapsa cinefila

Leapsa o am de la Angela si este prima pe care o primesc. Mi se pare ca lectie interesanta pentru acasa si mai ales ca o privire furisa aruncata in hatisul ideilor mele.

Asta este o leapsa super pentru mine pentru ca are de-a face cu marele meu hobby ... filmele.

“Instig la leapşă. Tu în ce poveste crezi? Ce film vechi te face să simţi furnici şi fluturi pe tot corpul? Ce film te face să plîngi şi rîzi în acelaşi timp? Ce actor, ce personaj?”

1. Cred in povestea lui Mos Craciun. Nu neaparat in mosulica cel grasan imbracat in haine rosii care striga " HO HO HO".  Sunt convinsa ca tuturor ne place sa facem cadouri si mai ales ne bucuram enorm atunci cand vedem ca ele sunt bine primite, fara a simti nevoia de recunostinta sau alte cadouri in schimb. Cea mai frumoasa poveste de Craciun nu mi se pare cea cu zgarcitul Scrooge. Imi place la nebunie Grinch. Este unul din filmele pe care obligatoriu il urmaresc in decembrie (chiar de mai multe ori).

2. Filmul vechi care ma face sa rad si sa plang deopotriva este "Imblanzirea Scorpiei" in regia lui Franco Zefirelli. Ma vad in rolul scorpiei neimblanzite, care a gasit barbatul care sa-i faca fata dar care nu are intelepciunea sau vointa de a o imblanzi.

3. Actori care imi provoaca mie fluturi in stomac sunt o groaza. Unul dintre ei a murit acum un an, Heath Leadger, iar altul este destul de batran ca sa-mi fie bunic, Clint Eastwood, dar care in filmele turnate in tinerete era un adevarat "tasty dish". Pe parcursul vietii am visat la Robert Downey JR, Tom Berenger, Dennis Quaid, (bineinteles in perioada lor de glorie de maxim 35 de ani), apoi au urmat Mel Gibson, Ethan Hawke, Matthew McConaughey, Ryan Reynolds, Paul Walker, Christian Bale, Hayden Christensen. Acuma sunt ramasa pe Paul Walker. Lesin numai daca il vad...

4. Am apreciat extrem de tare personajul Vincent Freeman din "Gattaca". Am crezut in el si l-am admirat foare mult pentru vointa si dorinta de a nu se lasa batut de legi si idei preconcepute, dar mai ales pentru increderea in fortele proprii. Probabil ca apreciez la el calitati care mie imi lipsesc.

Leapsa o dau mai departe altor cinefili ca si mine: Klausen, Canguru', Savu (aka NOIVERSUSVOI), Melami (aka SILAVARACALD) si Digital Elf.

Care se simte in stare sa duca leapsa la bun sfarsit, nu trebuie decat sa ceara si-l trec in lista.
Minoki

Vis extraterestru

A cel mic a fost foarte bine dispus azi dimineata. Cand s-a intors de la scoala am aflat si de ce.
- Mami, aseara am visat ca ne-am teleportat pe o alta planeta!
Hm, ma gandesc eu, pare interesant.
-Si, cum e pe acolo?
-Mami, ne-am teleportat direct intr-un apartament. Era asa de frumos acolo, erau camerele foare mari si noi nu aveam paturi suprapuse. Aveam doua paturi foarte mari cu trei perne si cearsafuri albe, albe.
Deja ma gandeam ca A precis isi doreste sa taiem patul de sus, sa-l punem jos si sa-i pun cearsafuri albe, albe.
-Si aveam playstation-ul la noi in camera si aveam un televizor mare ca ala din sufragerie.
-Hm, marai eu cam neincrezatoare.
-M-a dezamagit un pic pentru ca n-aveam in camera calculator.
Aici m-a lasat masca, pentru ca ei au oricum fiecare calculator. Incep chiar sa cred ca a visat asa ceva si devin un pic mai interesata.
-Pai si noi nu aveam camera?
-Ba da, mami. Si la fiecare camera aveam cate o baie a ei personala.
-Si camera mea cum era?
-Camera ta avea un pat imens, cu foarte multe plapumi de mai multe culori si de diverse forme. Si avea niste manere de metal cu foarte multe butoane. Nu-ti trebuia telecomanda. Si tati dormea.
Aici sunt chiar satisfacuta. De-abia astept sa-i povestesc lui R the hulk cum fii-su il viseaza dormind.
-Si eu ce faceam?
-Tu erai la calculator, imi spune el zambind. In schimb aveati in camera un televizor mult mai mare ca al nostru si era gri.
Aici iar sunt la egalitate cu R.
-Am fost un pic dezamagit ca tu aveai calculator in camera si noi nu!
-Dar ar trebui sa fii fericit ca aveai playstation-ul. Altii copii n-au...
-Mami, da' eram singuri pe planeta..
Deja ma intreb daca nu ar trebui sa ma ingrijoreze visul lui.
-Cum puiu, eram singuri pe planeta?
-Da, eram singuri si eram putin ingrijorat ca nu era nici un magazin. Oare de unde puteam lua mancare? Si eram ingrijorat si cu respiratul. Ca nu stiu cum respiram ca nu erau copaci sau iarba sau flori. Si cerul era portocaliu.
Mai sa fie, portocaliul imi placea tare mult intr-o perioada, pana sa-i gaseasca astia motiv politic!
-Cred ca era vreo cupola sub care exista oxigen, il incurajez eu.
-Probabil, incuviinteaza A. Si aveam o camera cu foarte multe scaune pe care daca apasai pe buton se invartea si aparea un televizor IMENS!
Eu sunt foarte multuminta cu televizoarele pe care le avem.Nu inteleg ce cusur le gaseste el.
-Dar erau niste joystick-uri foarte mici cu foarte multe butoane. Imi pare rau ca n-am apucat sa explorez si scara care urca. Ca aveam in casa o scara. Eu ca un fraier am iesit afara. Ca de unde sa stiu eu ca o sa se termine. Si strada pe care ieseai, daca mergeai tot inainte, ajungeai iar acasa.
-Adica era o planeta asa mica?
-Cred ca era o planeta mica, incuviinteaza el. A fost un vis asa de frumos, mami.
Mda, partea asta nu prea ma fericeste. Singura concluzie la care am ajuns este ca A cel mic vrea mult mai multe de la viata decat i-am oferit noi pana acum.

Lacramioare

Azi am avut cea mai perfecta trezire pe anul asta. Eu dorm de obicei cu o chestie pe ochi, pentru ca nu suport lumina. De obicei nu suport nici zgomotele dar, am descoperit in ultimile doua saptamani, ca daca vecinul vrea sa dea gauri in perete zi de zi, incep sa ma obisnuiesc si sa tratez zgomotul repectiv cu indiferenta. Asa ca azi dimineata am simtit un miros delicios de lacramioare si mi-am imaginat ca visez. Si in vis cautam sa le gasesc.  Dar cum mirosul devenea din ce in ce mai pronuntat, m-am trezit si mi-am ridicat bentita pentru ochi si am observat ca la nasul meu, dragul R the hulk imi flutura un buchet de lacramioare. Cum lacramioarele sunt florile mele preferate dintre toate florile din lume, nu cred ca as putea sa ma gandesc la un mod de trezire mai frumos ca asta. Mi-as dori sa ma pot trezi in felul asta in fiecare dimineata. Anca de acum 22 de ani ar fi de acord cu mine de data asta.

Lacramioare proaspete si parfumate pentru toata lumea!

Semineul magic

ieri am fost in vizita la prietena mea G, care tocmai a terminat de renovat casa, si in camera de zi trona (intr-un colt) un semineu nemaipomenit de frumos. m-am indragostit de el inca de cand l-am vazut si m-am lipit de el ca o ventuza. dupa ce a aruncat in el cateva lemne si le-a dat foc, ca sa-mi arate cum functioneaza, m-am indragostit si mai tare de el. din clipa aceea tot ce mi-am dorit este sa am unul la fel la mine in sufragerie. bineinteles ca toata lumea a spus ca sunt de dus la balamuc. in continuare nu sunt de acord cu nimeni in nici una din cele doua privinte. mentionez ca apartamentul meu este stil Brasov si am un fel de sistem cu horn, la care merge sa montezi o teracota sau chiar un semineu, si in sufragerie si in holul de la intrare. vecinul meu de deasupra are teracota in sufragerie de 4 ani. eu zic ca nu sunt nebuna.

cea de acum 22 de ani (care inca sta in mine si nu stiu cand o sa plece) zice si ea ca sunt nebuna si ca o sa se faca o gramada de mizerie si de fum si cenusa in toata casa.

nici cu ea nu sunt de acord.